Tu cu cine faci banking?

In violet femeia se imbraca si iesi din casa. Era beata si palaria ii flutura ca un steag la peluza. Ce ploaia cadea, ce cald ii era. Asfaltul ii privea de jos chilotii uzi, dar ei nu ii pasa. Barbatii lasi o urmareau cu tigara in gura de sub stresini, iar femeia aceea era o femeie nefericita. Se opri la un bancomat si rosti incet: sa te futi in el de BCR ca nu merg niciodata astea. Apoi isi continua drumul catre cine stie unde, sub privirea asfaltului betiv si a barbatilor crapati. Simti nevoia sa raspire mai adanc si mai adanc, insa nu izbuti, asa ca se multumi sa-si scuipe saliva in vant. Ar fi vrut ea sa scuipe mai mult de atat. I-ar fi placut sa-si scuipe vinovatia si poate o bucata din tumoarea din ficat, insa, pentru moment, trebuia sa se multumeasca cu saliva. In fata KFC-ului, se gandi la cele 3 avorturi din liceu si zambi amar. Liceul ala era cel mai frumos liceu din lume iar ea era cea mai frumoasa fata din liceu. Isi lua un suc de portocale si se aseza la masa, linistindu-se. “Poate ca ar fi trebuit sa fac asta la Mecdonalds, isi spuse ea, e mai putina lume acolo”. Apoi isi trase-un glont in gat.

~A filozofa inseamna a invata sa mori ~

Sunt zile in care
cainele asta se uita la mine
si stie
ca el si cu mine vom muri in aceeasi zi
suferintele noastre identice vor avea grija de asta.
Nu tu frati
nu tu surori,
peste noi trec
puncte de suspensie in oricare weekend plans.
El se linge la coaie
iar eu imi mai deschid o bere,
stie si el ca
unul din noi este filozoful
iar celalalt betivul.

It’s not cheating if you get your dog to lick peanutbutter off your balls. Get it? Cuz it’s YOUR dog!

S-au scris carti, you see
butoaie de vin s-au baut
si pumni in gura s-au luat.
Gramezi de bani
si lacrimi aiurea irosite
muzica buna de tot
versuri cu roze
cu inimi
cu dor
cu apa sarata in sud-estul tarii.
vreau la plajaaaaaaa !!!
s-au inventat lucruri, you see
sa fie racoare in casa!
frumos sa miroasa la baie!
bere cu gust de cirese!

si acum…campionatul mondial de fotbal feminin under 19 pe eurosport !!!!

Sa fie clar, invingem iar !

Baba se uita la mine, iar eu la baba
o gluma proasta aici
baba asteapta autobuzul, nu moartea
in ochii ei se pot vedea clar
varfuri din “omule, maine va fi bine oricum”
secvente din “domnisoara aia nu te vrea, iar tu vei supravietui”
razboaiele mele neimportante
puse pe tapet, frate
baba asta idioata a facut din mine om.
La 11 zile de la Ziua Copilului
in statie la Bobocica
mainile ii trmura pe obrazul meu
plangi ca prostu’ imi zice
la 37 de grade tot ce-ti ramane
e o mutra sarata. you WILL live forever, maica!, imi zice

Apoi
glumele proaste continua
baba moare
la inmormantare nu vine nimeni
pentru ca
nobody likes a wise-ass
si in plus,
e al dracului de cald afara
atunci cand
Romania nu e acolo unde ar trebui sa fie
adica in Africa de Sud…

L.A. Ink

Pe varfuri ma ridic
saracu de mine
si-i vad atunci crestetul blond.
dezbracat de sapca,
parul ei este rece si n-are miros.

Nu inteleg ce ma intrebi, fata
e asa tare muzica aici…
stiu insa raspunsul
sigur ca te iubesc
daca ai muri
as vinde tot
as pune totul la pariuri
pe o victorie in deplasare a Gloriei Buzau
nimic n-ar mai avea sens zic.
Muierea perfecta imi zambeste atunci
si-mi arata tatuajul
il ating gatuit
ca pe o guma turbo in 2010
si atunci, normal, ma gandesc ca
puteam sa raman analfabet in viata asta
caietele sa-mi ramana goale toate
sa am prieteni prosti
io sa fiu taximetrist la Leone
pentru ca
pana la urma
cerneala de pe corpul ei mi-ar fi fost poate de ajuns…

Tony (Apropierea catelului)

Apropierea catelului face femeia sa se infioare. Barbatul zambeste.
-La ce te hlizesti, ma, ca bou’ ?
Catelul este la picioarele femeii care nu se retrage (din mandrie). S-ar pisa pe ea daca ar sti ca amaratul ala de Airedale Terrier e o bruta care nu stie de joaca. Jumate din pekinezii din Micro 14 tremura cand il simt. Pisicile sunt niste sobolani lasi in preajma lui. Ma-sa si tac-su nu-l mai recunosc drept fiu. Rasa de care apartine l-ar surghiuni daca recensamantul Airedale Terrierilor nu s-ar tot amana.
-Va zambeam, domnisoara, nu ma hlizeam. Imi pare rau ca v-am suparat.
-Ia-ti catelu’ asta de-aici ca mie nu-mi place.
-El pare sa va placa, in schimb.
Catelul amusineaza rochia femeii, apoi sandalele. Catelul este nelinistit, insa pare in elementul lui.
-Da’ mie nu-mi place catelul asta al tau. ia-l de-aici.
-Daca nu tipati si nu va agitati, nu va face nimic. E doar prietenos.
-E doar scarbos, aia e.
Cuvantul “scarbos” il face pe catel sa se opreasca din ce facea si sa se aseze in fund. Se uita in ochii femeii.
-Hai ca s-a potolit, zice femeia.
Dar cainele, atunci, se arunca orbeste la gleznele femeii, cu dintii inainte. Oscioarele ei se faramara intr-o clipita, si, in aerul liber, se impreunara cu sangele tasnit din tendoane. Membrele inferioare fura drenate in numai cateva secunde. In jur, se aud zbierete, iar femeia este la pamant, cu sanii lipiti de asfalt, respirand sacadat.
Tony, catelul de culoarea mustarului si stapanul sau mai vazusera scena asta de multe ori: femeie alintata, prost-crescuta, tzatze mari, ochi frumosi, picioare amputate.

poezia de la linia 8

In gara de nord, ca de obicei, lume multa. E miezul unei zile de miercuri si totusi lume multa. Cand ies de la metrou la gara de nord ma uit mereu la telefonul meu ciobit si-mi zic “ba, uite cat e ceasul, n-are cum sa fie aglomerat la ora asta”. Dar mereu este. Imi cumpar bilet de la o angajata a CFR-ului foarte amabila, care nu ma injura si imi da rest fara monezi. Si intru apoi la Mec sa-mi iau ceva de mancare. Probabil nu sunt singurul care are impresia ca Mecdonaldsul are miros de pipi printre atatea trenuri ruginite. In trenurile alea nici nu poti face sex la cat de jegoase sunt baile. Inca un neajuns al romanilor. Intru deci la mec si mi iau de data asta un Chicken Roll, ca l-au facut si meniu de ceva vreme si e mai avantajos. Infulec repede si ies cu sucul in mana. Am tren la linia 8. Accelerat spre Buzau. Pe peron, Johnny Raducanu si Ion Caramitru discuta incet despre femei. Caramitru nu se poate obisnui cu alea tinere. Cica inca nu a invatat sa se lase fumat incet, iar asta il nelinisteste/deprima/oftica. Johnny ii raspunde fara nuante: esti cretin. Principiul e mereu acelasi. Trebuie sa descoperi petecul de piele perfect neted. Sau perfect lucios, sau perfect umed. In orice caz, sa fie perfect. Dupa el te ghidezi, nu dupa femeie. Toate femeile sunt frumoase si proaste. Singurul neajuns este ca noi suntem si mai prosti. Petecul, daca-i ales corect, te va lua de mana si-ti va lumina noaptea. Apoi, Johnny isi deplasa greutatea de pe o buca pe alta. Trenul lor venea, eu mai aveam de asteptat. Caramitru dorea asigurari: esti sigur maestre? Si Johnny ii raspunse: Sunt sigur. Fa cum iti zic si ai sa vezi, labagiul ala de Bukowski o sa vina sa-i dai lectii.

Scrie ce vrei !

Evreii sunt un neam tragic. De ce? Nu stiu de ce. Pentru aceleasi motive pentru care elvetienii sunt un neam placid. E o chestiune de destin, de vocatie, de necesitate intima. E, mai ales, o realitate care isi depaseste explicatiile.

**

Noaptea de chef va trece insa, si in zori va veni dezgustul. Noptile de chef tin uneori foarte mult in istorie: ani si decenii, daca nu veacuri. La sfarsitul lor, dezgustul insa fara gres.

**

“Omul in uniforma” are gata un raspuns zdrobitor pentru omul civil: individualist! Este o teribila invectiva, dar si o inabila confuzie.

**

N-as sfatui pe niciun tanar intelectual sa faca gazetarie. [...] Dar daca nenorocul sau un noroc inselator il duce spre aceasta primejdioasa meserie, i-as dor sa inceapa intr-un jurnal tanar si zbuziumat, care nu are “siguranta zilei de maine” , nu vrea sa aiba “siguranta zilei de maine” , n-are mare lucru de aparat pentru sine insusi, nu asteapta nimic de la victoriile sale, nu-si ocoleste infrangerile si nu-si suspecteaza imprudentele. Numai intr-o asemenea casa va gasi omul care sa-i spuna ce mi s-a spus mie intr-o seara de noiembrie 1927: “scrie ce vrei”.

Mihail Sebastian - Cum am devenit huligan