Se dedica memoriei lui Thor…
Doi caini hoinareau prin Berlin, venind unul dinspre rasarit, altul dinspre apus, se intalneau, ridicau fiecare cate un picior, se pisau unul pe altul si exclamau in acelasi timp: “Fir-as al naibii, dar aici nu era un zid?”
(Jesus Diaz – Cele patru fugi ale lui Manuel)
cred ca stiu care era cel de-al doilea caine….avea un usor accent(si umor)englezesc.
il luase de la costi sau de la paulenco si era un usor accent moldovenesc (nu stiu daca si umor)
judge, da, m a servit el cu oaresce delicateturi, dar ma grabeam. stii cum e… 
o am si eu p-asta. si unde mai pui c-am cumparat-o din proprie initiativa. cand initiativa asta proprie m-o mai lovi o s-o si citesc. zici ca merge, ah?
jim, mie mi a placut. la cat te stiu de sentimental, cred ca si tie o sa ti placa:)
O să mă holbez mai cu atenție p-acilea dacă ai astfel de lecturi…
Hm
