“…era un ofiteras slab cu fata onesta si par carlionat, studia ingineria, cand in ’39 ii venise cartea postala cu ordinul, matusa se certase groaznic cu el, i-a povestit odata, nu voia ca el sa plece, dar unde vrei sa ma duc, obiecta el, esti nebuna?, in muntii de pe-aici, spunea ea, unde sunt pesteri, nu te duce la razboi pentru gandacii astia. Dar in ’39 inca nu era nimeni in munti, erau doar iepuri salbatici si cateva vulpi, matusa era intotdeauna inaintea vremurilor, si-asa s-a dus Ferrucio pentru duce si pentru rege.”

*

“Ea inchise ochii si tacu, parea epuizata. El se indrepta pe scaun si simti o durere ascutita intre vertebre, ca un ghimpe. A adormit se gandi, acum chiar a adormit. Dar ea ii mangaie usor mana si-i facu semn sa se apropie din nou. Ferrucio, simti ca-i spunea adierea, iti amintesti ce frumoasa era Italia?”

*

“Isi aprinse o tigara, una americana, buna, dulce la gust. Cand lucra in marea structura, era lume care pentru un pachet de americane si-ar fi denuntat si parintii, si-acum americanii, dupa ce au cucerit lumea, hotarau ca fumul nu e sanatos. Rahat de medic vandut americanilor…”

Antonio Tabucchi – Timpul imbatraneste in pripa

Pe la 3 dimineata, am auzit-o cum gafaia langa mine. Tinea ambii pumni inclestati, in dreptul coapselor. Incepu sa se miste inainte si inapoi, ca atunci cand te dai singur intr-un leagan. Era enervant, dar nu aveam ce sa-i fac; era prea buna ca sa o supar in vreun fel. Deschise ochii pentru o secunda si apoi, dintr-o data, se rasti la mine: “Challenge!”. Saraca, visa ca joaca tenis. Si nu orice tenis; tenis de inalta tinuta, in turnee cu premii mari si Hawkeye deasupra.

Nu o cunosteam decat de cateva ore, dar deja impartasisem cu ea atatea si atatea: patul si visele mele de campion. Aveam sa o cer de sotie de indata ce soarele rasarea. Nici nu mai aveam chef sa dorm. M-am uitat la ea, iar de data asta zambea, era linistita. Castigase
punctul probabil.

Dimineata, parul ei ciufulit acoperise trei patrimi din perna mea, din mintea mea. Mainile si le tinea pe langa corp, corpul ei dadea caldura caloriferelor. Pe calcaie, urmele de tocuri dispausera peste noapte. Era ca si cand ar fi purtat espadrile toata viata. Se trezi, era fresh.

Se aseza in fund pe marginea patului
eu eram fara respiratie,
ce o sa zica asta, Doamne?
Se ridica in picioare.
Chiloti cu hello kitty
solduri mici
privire de asasin
exact cum mi-o amintem.

Ai si tu ceva de manacare, ma intreba. am tot ce vrei, normal, ii zic prompt. de ce naiba n-am zis un simplu ‘da’,  ma laud ca am ceva in frigider, parca-s cretin uneori. ai vreo preferinta, o intreb. Oua fierte si ridichi, imi zice.
Oua aveam, ridichi, nu; asta e, doar nu ma duc la piata sa-i iau ridichi asteia, ca doar nu-s tampit.
Ma duc pana jos sa iau niste ridichi, i-am spus, chiar inainte sa o vad intrand sub dus.  ok, zice, si ia-mi si un pachet de Rothmans.

I-am luat un cartus intreg, dar n-am mai vazut-o apoi.

[...]Erau vremuri bezmetice,
Asezasem mortii la masa,
Faceam castele de nisip
Pe lupi ii luam drept caini[...]

Louis Aragon – Bierstube Magie allemande

“Analisa is guilty of having been born in Naples. Nothing more, nothing less. As her body is carried away in its white coffin, a calssmate calls her cellphone. The ringing of the coffin is the new requiem. Musical tones, a sweet melody. No one answers.”

*

“It’s strange how no matter whom you’re talking to, no matter about what, as soon as you say you’re going away, you receive all sorts of good wishes, congratulations, and enthusiastic responses:”Good for you, you’re doing the right thing. I’d leave too“. You don’t need to supply any details or explain what you’re going to do. Whatever the reasons, it will be better than the reasons you have for sticking around here.”

*

“My father came back with a leather soccer ball with the face of Maradona on it. My reward for my good aim. Then, as always, he pus his face close to mine. I could smell the coffee on his breath, He was satisfied. We performed the usual chant, his catehism:
-Robbe’, what do you call a man who has a pistol and no college degree?
-A shit with a pistol
-Good. What do you call a man with a college degree but no pistol?
-A shit with a degree.
-Good. And what do you call a man with a degree and a pistol?
-A man, papa!
-Bravo, Robertino”

Roberto Saviano – Gomorrah

Daca ti s-a facut vreodata pofta sa fii altfel, atunci stii despre ce vorbesc:
de maine vreau sa am pistrui,
de maine vreau sa ma pricep la vinuri.
Vreau sa deschid usi si
vreau niste tzatze mai mari.
vreau sa nu-mi mai creasca unghiile
Pentru ca-i un cacat de stres sa le tai mereu si sa le spoiesc in mov.
Vreau sa ma culc si a doua zi sa ma scol cu tot ce a scris Sadoveanu in cap.
Vreau sa-l cunosc pe Minculescu la o bere
si vreau sa-i spun ca-i cam netalentat.
si-apoi: “glumeam, ma, canti misto”.

Vreau sa bag in mine ciocolata
gramezi de ciocolata that is
nu o sa ma ingras un gram
2011 se va inchina in fatza mea
va fi anul joggingului
anul in care
voi privi corporatia in ochi si
voi asculta toate melodiile pana la capat.