Cand nu voi mai fi langa tine, lumea se va cutremura, doctorii din spitale isi vor da demisia si se vor ocupa de altele. Saruturile vor avea acelasi gust totusi, iar Seinfeld va ramane la fel de amuzant, insa lucrurile mari, lucrurile despre care se canta pe fundal la orice film frumos, toate astea se vor ispravi atunci cand banii nostri se vor muta dintr-un sertar comun in portofele proprii.

Cand degetele tale vor alunga alte scame decat cele de pe pulovarul meu, lucrurile vor fi clare chiar si pentru un prost ca mine. Atunci, eu ma voi uita pe vizor pentru ultima oara. Un hot care-mi vrea banii e mai bun decat un hot care-mi vrea inima. In autobuz, babele m-ar intreba “de ce plangi, mama? esti atat de tanar”. Ar plange cu mine si ele saracele, ar uita
de bucuresti si de ultima zi in care au reusit sa vada luna sau stelele in orasul asta fara speranta. Mi-ar alina durerea intre vitan si unirii, iar lacrimile noastre s-ar scurge in sacosele lor de rafie.

Tot ce am invatat s-a stins.
Am invatat sa cant la chitara pe ascuns; ultimul acord din ‘floare de iris’ o sa-l falsez pana mor, pentru ca la concert, la finalul melodiei m-ai luat de mana si mi-ai soptit ca Buzaul e frumos oricum, cu sau fara muzica, cu sau fara magazine, aici vom avea doi baieti si doua fete, iar noi vom creste mari odata cu ei, niciun mijloc de transport in comun nu va vorbi despre lacrimile noastre…